Misterele Cabalei

Cabala cuprinde două studii: Maaseh Bereshith, care studiază primul capitol al Facerii şi este consacrată cosmologiei şi corespunde micilor mistere, cum le numeau grecii, urmărind reaşezarea omului în starea primordială, şi Maaseh Merkavah, care studiază primul capitol din Ezechiel şi este consacrată teologiei şi corespunde marilor mistere din tradiţia greacă, adică identificării omului cu întregul Univers, în tradiţia ebraică.

André Benzimra este un nume cunoscut cititorilor acestui site. Aici am mai scris despre cărţi ale sale cum ar fi Exploration du temple maçonnique à la lumière de la kabbale, Dervy, 2007, sau Hermétisme et alchimie dans la kabbale. Prolongements maçonniques, Archè, 2009; André Benzimra este autor de studii şi cărţi consacrate esoterismului, Cabalei şi masoneriei. De curînd a mai semnat o carte subscrisă aceloraşi domenii: Petits et grand Mystères dans la Kabbale. L’Oeuvre du Commencement. L’Oeuvre du Char, Editions de la Hutte, coll. „Feux sacrés”, 2013, 348 p.

Cabala cuprinde două studii: Maaseh Bereshith, care studiază primul capitol al Facerii şi este consacrată cosmologiei şi corespunde micilor mistere, cum le numeau grecii, urmărind reaşezarea omului în starea primordială, şi Maaseh Merkavah, care studiază primul capitol din Ezechiel şi este consacrată teologiei şi corespunde marilor mistere din tradiţia greacă, adică identificării omului cu întregul Univers, în tradiţia ebraică. Bereschith (La început) este primul cuvînt al Bibliei, ceea cea stîrnit unele nedumeriri: de ce lumea a fost creată prin litera b şi nu prin a; sigur, se poate răspunde că Thora începe cu b şi nu lumea, dar pentru gînditorii ebraici lumea şi Cartea sacră nu sînt realităţi diferite întrucît „în sfera divină unde lucrurile sînt unificate, nu sînt două lucruri distincte, lumea şi Biblia, ci unul singur.” Rînd pe rînd Andre Benzimra supune analizei versetele primelor două capitole din Facerea. Omul trebuie să îndrepte păcatul căderii în ispită lucrînd fără încetare la reconcilierea opuşilor, la reconcilierea bărbatului şi a femeii, a cerului şi a pămîntului. Maaseh Merkavah are ca obiectiv să conducă iniţiatul la gradul de Adam Qadmon, Omul Primordial, pentru a încheia cu procesul de identificare cu divinitatea.

Sînt subiecte greu accesibile, inteligibile pentru un număr de iniţiaţi care nu dezvăluie învăţătura lor decît unui mic număr de aleşi; Talmudul insistă pe necesitatea, pentru a aborda aceste arcane, să fii un savant desăvîrşit în Ştiinţa sacră. Sigur, aceasta determină crearea în jurul doctrinei a unei nebuloase în care se amestecă deopotrivă ideile bune şi cele false, elucubraţii delirante. De aceea este nevoie de cineva care să aducă lumină. Atît pentru Ezechiel, cît şi pentru cabalişti, viziunea carului de foc tras de patru fiare, fiecare avînd patru feţe şi paru aripi este imaginea înălţării spirituale, a realizării: „Eu priveam şi iată venea dinspre miazănoapte un vînt vijelios, un nor mare şi un val de foc, care răspîndea în toate părţile raze strălucitoare; iar în mijlocul focului strălucea ca un metal în văpaie.” Religia şi iniţierea nu sînt contrarii, ele constituie aspectele exoteric şi esoteric al aceleiaşi tradiţii şi exprimă fiecare acelaşi adevăr. Cabala, ca şi alte forme forme de iniţiere, nu impune dogme, şi îi îndeamnă pe neofiţi să-şi depăşească limitele. Calea iniţiatică este cea a activităţii, a punerii în operă a Cunoaşterii în vederea realizării spirituale; iniţiatul tinde către progres nu prin graţia venită de sus, ci prin propriul efort! În una dintre anexe, André Benzimra reaminteşte cititorilor semnificaţia arborelui sefirotic, cele zece chei ale înţelepciunii lumii. Alte comentarii sînt despre ştiinţa numerelor, disciplină eminamente simbolică, despre omniprezenţa numerelor, despre Thora, nomadism şi sedentarism, despre tetragrama sacră, despre Golem.

Noua carte a lui André Benzimra este o binevenită introducere în micile şi marile mistere ale Cabalei, în interpretarea primelor capitole din Facerea şi din Ezechiel; anexele sînt utile şi sintetice prezentări ale unor teme importante ale gîndirii ebraice. În finalul primului capitol din Ezechiel, profetul spune că a văzut pe cer un curcubeu, simbol al păcii regăsite între Creator şi lumea sa. Privind lumina strălucitoare, chipul slavei lui Dumnezeu, Ezechiel căzu cu faţa la pămînt: văzuse ceea ce nu era destinat ochiului omenesc, ceva de neasimilat pentru inteligenţa umană. Înţelegînd aceasta, Ezechiel a făcut pasul spiritual care îl va duce la dobîndirea darului profeţiei.