Les-cinq-voyages-du-compagnonPentru a trece de la Perpendiculară la Nivelă, în desfăşurarea ritualului, candidatul întreprinde cinci călătorii în care descoperă simbolismul instrumentelor de lucru, al stelei înflăcărate, descoperă semnificaţiile masonice ale celor şapte arte liberale, ale celor cinci simţuri, numele celor cinci ordine arhitectonice sau numele a cinci înţelepţi care marchează istoria culturală a umanităţii. Într-o carte recent apărută (Les cinq voyages du compagnon, Paris, Edition Maison de Vie, collection „Les Symboles Maconniques”, 2015, 128 p.), Laurent Bernard descrie întreg procesul deşteptării iniţiatice a companionului prin cinci cuvinte, toate începînd cu litera G: Gravitaţie, Generare, Geometrie, Geniu şi Gnoză.

Gravitaţia este cea care concentrează într-un singur punct energiile primordiale, pînă atunci dispersate. Laurent Bernard evocă unele din credinţele vechi privitoare la apariţia universului, cum ar fi cele ale sumerienilor, egiptenilor sau evreilor, primul cuvînt al Facerii, Bereshit, marcînd chiar începutul Creaţiei. În acel „La început” unii văd punctul de la care a pornit totul, acel punct despre care vorbesc Pildele lui Solomon: „Cînd încă nu era făcut pămîntul, nici cîmpiile, nici cel dintîi fir de praf din lume, Cînd El a întemeiat cerurile eu eram acolo; cînd El a tras bolta cerului peste faţa adîncului.” Acel punct al începutului este comparat de Laurent Bernard cu lovitura ciocanului Maestrului Venerabil, prin care instaurează ordinea în Templu: Ordo ab chao! De aici pînă a vedea şi simţi în lovitura de ciocan a Maestrului Venerabil un ecou al exploziei primordiale, al big-bang-ului, nu mai e decît un pas, un pas în care autorul revede întîlnirea Unului cu multiplu, revede energia originală a începuturilor şi mai ales întîlnirea între verticala care se înalţă către cer cu orizontala pămîntului!

Generarea desemnează a doua călătorie simbolică a companionului, a doua fază a mecanismului creaţiei; autorul consideră că mitologia mesopotamiană este cea care dă seamă de actul fondator care separă cerul de pămînt; el aminteşte şi Grecia, care aduce simbolul care ar putea lămuri această ecuaţie cosmică: caduceul lui Hermes, care simbolizează deopotrivă elanul prim şi cunoaşterea. În această călătorie, candidatul are asupra sa echerul şi compasul, care au încă referinţa strictă la meseria de constructor, de zidar, doar că autorul ne invită să trecem de alegorie, amintind că în tradiţia chineză echerul este emblemă a împăratului!

Geometria apare în cea de a treia călătorie a candidatului, cea în care descoperă a treia fază a procesului creaţiei, în care uniunea forţelor antagonice este simbolizată de intercalarea braţelor echerului şi a compasului; acest moment poate fi văzut şi ca suprapunere a celor două triunghiuri care vor da naştere stelei lui David. Laurent Bernard urmăreşte mai multe simboluri şi personaje mitologice ambivalente, cu trimitere la lumea celestă şi la lumea htoniană: Ninhoursag, Isis, Atena, Durga, Lilith. Geometria, în opinia autorului, arată că viaţa, fie ea materială sau spirituală, este posibilă din momentul în care apare un al treilea element; în templu, alături de Înţelepciune şi Forţă, apare Frumuseţea.

A patra călătorie a companionului, care închide cu a patra latură procesul creaţiei, este a geniului, un bun prilej pentru autor să ne introducă în lumea cabalei, a misterului numărului patru aşa cum l-a descifrat Laurent Bernard în arborele sefirotic.

Cele patru imaginare călătorii ale lui Laurent Bernard îl deschid pe candidat către întîlnirea…gnozei! O gnoză asimilată nu însumării matematice a celorlalte călătorii, ci cunoaşterii intime a principiilor vieţii, a legilor atemporale. Ca repere teoretice foloseşte evanghelii apocrife, care au farmecul lor literar, dar sînt dincolo de orice atestare recunoscută istoric şi intelectual. La capătul cărţii lui Laurent Bernard mi-am amintit o frumoasă expresie a filosofului francez Jean Borella dintr-un interviu pe care mi l-a acordat cu mulţi ani în urmă: „Gnoza cere posibilităţi ale inteligenţei care nu sînt egal răspîndite la toţi oamenii.” Unii poate se vor întreba asupra celor cinci G; de ce nu se regăseşte o denominaţiune aşteptată. Laurent Bernard este aparţinător Marelui Orient al Franţei şi a găsit mai multe puncte de convergenţă cu spiritualitatea orientală, din care citează abundent, sau cu texte apocrife. Altminteri, şi Gravitaţia, şi Generarea, şi Geometria, şi Geniul, şi Gnoza rămîn concepte majore ale înţelegerii lumii pe care această carte ni le aminteşte. Atît doar!