De la „dezvăluirile” lui Samuel Prichard şi ale abatelui Pérau, noţiunea de secret masonic a fost reformulată în mai multe rînduri, iar secretului masonic i s-au dat noi înţelesuri. Astăzi, ritualurile, parolele, semnele sînt cunoscute celor interesaţi, atît celor dinăuntrul ordinului, cît şi celor dinafară; celor dinăuntru pentru că le învaţă în ritual, celor din afară pentru că fiind publice, datorită numeroaselor cărţi masonice, le lasă iluzia că astfel pot pătrunde într-o lume a Tainei, a misterului, într-o fascinantă lume la care alţii nu au acces! Din păcate, de multe ori chiar cei dinăuntru nu au acces la marile misterii, cît despre cei din afară, bucuria lor este în van, nu vor înţelege niciodată misterul întîmplărilor şi trăirilor din spatele vălului. Citirea unui ritual nu face pe nimeni mason, după cum nici simpla purtare a unui şorţ nu îţi dă dreptul să te consideri urmaşul direct al lui Goethe!

La Franc-Maçonnerie expliquée par l'image : Tome 1, Le grade d'ApprentiBibliografia masonică în limbile franceză şi engleză depăşeşte numărul de douăzeci de mii de volume. Ce ar mai fi de scris şi ce ar putea aduce nou un nou titlu? Din fericire este un domeniu în care mai sînt multe aspecte de interpretat, şi deşi masoneria, ca inspiraţie şi respiraţie, este o instituţie venită din vechime şi întemeiată pe Tradiţie, este încă un spaţiu neocupat în ceea ce priveşte împletirea armonioasă a surselor şi inovaţiilor aparţinînd masoneriei. O carte novatoare se vrea şi cea propusă de Percy John Harvey: La franc-maçonnerie expliquée par l’image; tome I – Le grade d’apprenti; Paris, Editions Maison de Vie, 2013, 302 p. În opinia autorului, recenta sa carte trebuie văzută ca un „instrument de lucru“  destinat să-l ajute pe ucenic să aprofundeze simbolismului gradului, să permită fiecărui mason să adauge noi elemente care îi pot fi folositoare înaintării sale pe  calea iniţiatică, totul sub forma unei cărţi care îmbină textul cu imaginea. Iconografia lucrării intervine aproape de text, imaginea şi textul susţinîndu-se în încercarea de a ilustra calea iniţiatică de perfecţionare a cărei tramă rituală se fondează pe istoria construcţiei Templului lui Solomon.

Masoneria este un ordin iniţiatic ale cărui rădăcini coboară către marile tradiţii iniţiatice, către arhetipuri, către credinţe arhaice; calea iniţiatică a masoneriei este o metodă de perfecţionare personală în care coexistă materia şi forma. Percy John Harvey surprinde sinteza influenţelor curentelor de gîndire antice egiptene, greceşti şi romane, influenţele alchimice şi hermetice, într-o frumoasă simbioză între text, explicaţie şi imagine. Templul este locul contactului între divinitate şi lumea pămînteană, din această perspectivă fiind un arhetip prezent în toate marile civilizaţii ale lumii. Una din construcţiile celebre ale lumii antice este Templul lui Solomon, sanctuar central al cultului iudaic, arhetip al oricărei construcţii, simbol al progresului iniţiatic; este un subiect care îi prilejuieşte lui Percy John Harvey o prezentare in extenso a istoriei Templului, a simbolismului decoraţiunilor unui Templu masonic, a rădăcinilor biblice a construcţiei Templului. Un loc important în economia demersului autorului îl ocupă prezentarea activităţii unei loji, decorurile, elementele simbolice, tabloul lojii, demnitarii şi ofiţerii lojii, ritualurile de deschidere şi de închidere a lojii, orientarea simbolică a Templului.

A doua parte a lucrării este dedicată iniţierii ucenicului, pasul prin care candidatul părăseşte lumea profană pentru a intra în lumea masonică, pentru a se alătura căutătorilor Luminii. Din clipa cînd ochii candidatului sînt acoperiţi cu un bandou, simbol al tenebrelor şi ignoranţei, acesta începe un parcurs al cărui traseu îl va reface mai tîrziu, cînd el însuşi va asista la iniţierea altui candidat. Şederea în cabinetul de reflecţie, o coborîre simbolică în măruntaiele pămîntului, cele trei călătorii şi purificările prin aer, apă şi foc îl apropie pe candidat, pe profan, de renaşterea simbolică la o altă viaţă care are loc cînd îi este transmisă Lumina: „În francmasonerie, formele simbolice şi alegorice evocînd moartea sînt frecvent solicitate. Iniţierea este intim asociată morţii simbolice, în sensul în care aceasta este un semn de renunţare şi de palingeneză. Iniţierea reprezintă o schimbare radicală, sau mai mult un fel de abandon al eului în vederea unei restaurări şi a unei regenerări a omului“, afirmă Percy John Harvey. Volumul cuprinde şi „secretele gradului”, adică cuvinte, semne, atingeri, paşii, bateria, aclamaţia scoţiană şi cîteva rînduri despre…tăcerea ucenicului! Sigur, din acea tăcere ucenicul nu poate dezvălui nimic din ceea ce a văzut sau auzit profanilor sau celor care nu sînt în drept să le afle! Intr-una din anexe, autorul ne introduce în ceea ce a mai rămas din…secretul masonic! Aici el face o distincţie între secretul individual şi secretul colectiv; ţine de nivelul individual ceea ce este incomunicabil, inexprimabil, iar de nivelul colectiv ţin cunoştinţele împărtăşite de un grup de persoane abilitate, de iniţiaţi. Harvey îşi susţine argumentaţia aducînd în discuţie diferenţa simplă în aparenţă, dar subtilă, între exoterism şi esoterism, între ceea ce ţine de exterior şi ceea ce ţine de interior, de văzut şi de năvăzut. Este cunoscută  relatarea lui Aulus Gellius, în Nopţile attice, despre supărarea lui Alexandru cel Mare cînd Aristotel şi-a publicat unele lucrări; răspunsul învăţatului este plin de tîlc: „Cărţile acroatice de care te plîngi că au fost publicate şi de aceea nu mai sînt ca nişte taine ascunse, să ştii că n-au fost publicate, nici nepublicate, fiindcă ele sînt inteligibile numai pentru aceia care m-au ascultat“. Acest gînd îi va descuraja pe cei care citind cartea, urmărind desenele, memorînd semnele, atingerile şi paşii cred că au trecut dincolo de văl…